De ce sângerează gingiile? Cauze, tratamente și prevenție

Sângerarea gingiilor este un semn frecvent al unei probleme la nivelul sănătății orale, în special al inflamației gingiilor. Mulți oameni se confruntă ocazional cu gingii care sângerează la periaj sau folosirea aței dentare, însă acest simptom nu trebuie ignorat.

În acest articol vom explica detaliat de ce sângerează gingiile, care sunt cauzele posibile – de la cele comune, precum igiena orală deficitară, până la afecțiuni grave, cum arată o gingie sănătoasă, ce se întâmplă dacă ignori sângerările gingivale și ce opțiuni de tratament există. De asemenea, vom vedea de ce sângerează gingiile în sarcină și de la ce se face boala parodontală, subliniind importanța igienei orale și prevenției.

Gingii inflamate și sângerânde: cauze comune

Cea mai frecventă cauză a sângerării gingiilor este inflamația gingiilor (gingivita) provocată de acumularea de placă bacteriană. Placa este o peliculă lipicioasă de bacterii care se formează constant pe dinți. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și ață dentară, placa se întărește formând tartru, iritând gingiile și declanșând inflamația. Acest prim stadiu al bolii gingivale – gingivita – se manifestă prin gingii roșii, umflate și care sângerează ușor​. Practic, placa bacteriană acumulată cauzează sângerarea gingiilor, fiind un simptom comun al gingivitei și al bolii parodontală​.

Exemplu de gingivită: Gingiile din imagine sunt ușor roșii și inflamate, cu depuneri galbene de tartru la baza dinților. Igiena orală deficitară și placa bacteriană sunt principalele cauze ale gingiilor inflamate și sângerânde.

Sursă imagine: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gingivitis-before.JPG

Pe lângă igiena precară, există și alte cauze locale care pot duce la sângerări gingivale:

• Periaj agresiv sau utilizarea unei periuțe prea dure: Dacă aplici prea multă presiune la periaj sau folosești o periuță cu peri tari, poți leza gingiile. Gingiile pot sângera dacă te speli prea energic pe dinți sau cu o periuță nepotrivită​. Ideal este să folosești o periuță cu peri moi și să periezi delicat, fără să scrijelești gingia.

• Folosirea recentă a aței dentare: Dacă abia ai început să folosești ața dentară sau nu ai folosit-o de mult timp, este posibil ca gingiile să sângereze inițial. Aceasta nu înseamnă că ața “taie” gingia, ci indică faptul că există inflamatie (gingivită) din cauza plăcii acumulate între dinți, iar folosirea aței ajută la curățare. Pe măsură ce continui o rutină corectă de ață dentară zilnică, sângerarea ar trebui să scadă pe măsură ce gingiile devin mai sănătoase.

• Leziuni locale și iritații: Mușcarea accidentală a gingiei, utilizarea scobitorilor sau chiar lucrări dentare protetice (proteze, coroane) care nu se potrivesc bine pot răni gingia. Aceste leziuni pot provoca sângerare și inflamație locală​. Dacă o coroană sau proteză irită constant gingia, aceasta se poate înroși și sângera până la remedierea ajustării lucrării dentare.

• Tartrul și boala parodontală: Gingivita netratată poate progresa către boala parodontală, o infecție mai profundă care afectează țesuturile de suport ale dintelui (ligamente, os). Tartrul acumulat sub gingie favorizează formarea de pungi parodontale pline cu bacterii. Pe măsură ce boala avansează, pungile se adâncesc, infecția distruge țesutul gingival și osos, iar dinții pot deveni mobili​. Boală parodontală cauzează adesea sângerări gingivale abundente și gingii retrase. Principala cauză a bolii parodontale rămâne igiena orală deficitară pe termen lung​ (placa bacteriană care inițial a provocat gingivita). Vom detalia parodontoza mai jos, la secțiunea dedicată.

• Fumatul: Deși fumătorii pot prezenta inițial mai puține sângerări (nicotina constrânge vasele de sânge din gingii), fumatul cauzează inflamație și încetinește vindecarea. Fumătorii au un risc mult mai mare de boala parodontală, care în timp duce la pierderea dinților​. Practic, fumatul “maschează” uneori sângerarea gingivală prin efectul vasoconstrictor, dar boala gingiilor progresează mai rapid.

Cauze generale și condiții medicale:

În unele cazuri, gingiile sângerânde pot indica și probleme sistemice sau factori din afara cavității bucale:

• Modificări hormonale: Fluctuațiile hormonale pot face gingiile mai sensibile. Adolescența, ciclul menstrual, contraceptivele orale și mai ales sarcina pot predispune la inflamația gingiilor. În timpul sarcinii, creșterea nivelului de progesteron și a fluxului de sânge în gingii face țesutul gingival mai vulnerabil la placă, ducând la gingivita de sarcină​. (Vom detalia separat de ce sângerează gingiile în sarcină).

• Medicamente: Anumite medicamente pot favoriza sângerarea gingiilor. De exemplu, anticoagulantele (medicația de “subțiere a sângelui” precum warfarina, aspirina în doze mari, etc.) pot face gingiile să sângereze mai ușor la periaj. De asemenea, unele medicamente antiepileptice, imunosupresoare sau antihipertensive au ca efect secundar hiperplazia gingivală (îngroșarea și inflamarea gingiilor), care poate duce la sângerare​. Dacă iei astfel de medicamente și observi schimbări la nivelul gingiilor, informează medicul.

• Deficite nutriționale: Lipsa anumitor vitamine poate provoca sângerarea gingiilor. Deficitul de vitamina C este cunoscut pentru afectarea țesutului gingival – în scorbut (deficiența severă de vitamina C) gingiile devin puternic inflamate și sângerează spontan. Și deficitul de vitamina K (implicată în coagulare) poate crește tendința de sângerare gingivală​. O dietă echilibrată, bogată în legume și fructe proaspete, ajută la sănătatea gingiilor.

• Boli sistemice: Anumite boli cresc riscul de probleme gingivale. Diabetul zaharat slab controlat predispune la infecții în gură și vindecare mai lentă, astfel diabeticii adesea observă gingii inflamate și care sângerează. Afecțiunile care afectează coagularea sângelui – de exemplu hemofilia sau trombocitopenia (număr scăzut de trombocite) – pot cauza sângerări gingivale spontane. O cauză mai rară, dar gravă, este leucemia (cancer al sângelui) – uneori primele simptome ale leucemiei pot fi sângerări gingivale frecvente și apariția de vânătăi pe corp fără motiv​. Desigur, aceste cazuri sunt rare, însă dacă sângerările gingivale sunt abundente și apar împreună cu simptome generale (oboseală extremă, infecții dese, paloare, vânătăi), un consult medical complet este indicat.

• Stresul și imunitatea scăzută: Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar și crește inflamația în organism, inclusiv la nivelul gingiilor​. Persoanele stresate sau cu imunitate diminuată (ex: infecția HIV) pot dezvolta mai ușor probleme gingivale severe, cum ar fi gingivita ulcerativ-necrozantă (o infecție gingivală gravă asociată cu durere intensă și sângerare).

🔍 Nu amâna sănătatea gingiilor tale! Fă o programare rapidă online

De ce se umflă gingiile?

Gingiile se umflă de obicei din același motiv pentru care sângerează: inflamația cauzată de placa bacteriană și bacterii. O gingie sănătoasă este fermă și subțire, aderentă pe dinte. Când se inflamează (în gingivită), gingia devine umflată, roșie și moale la atingere​. Practic, vasele de sânge din țesutul gingival se dilată, gingia se îngroașă și capătă o nuanță roșu aprins sau violet în loc de roz pal. Umflarea gingiilor este deci un semn al gingivitei. Alte cauze ale unei gingii umflate pot fi: abcesul dentar (infecție cu puroi în gingie, care determină o umflătură localizată și dureroasă), traumatisme sau iritații chimice. Însă, în majoritatea cazurilor, gingiile inflamate și umflate indică prezența plăcii bacteriene și a inflamației locale. Soluția este o igienă orală mai riguroasă și tratamentul cauzei de către medicul stomatolog, pentru a reduce inflamația.

De ce “îmi curge sânge din măsea”?

Mulți pacienți descriu situația în care “le curge sânge din măsea”, referindu-se de fapt la sângerarea gingiei din jurul unui dinte (popular măsea). Dintele în sine nu are vase de sânge care să sângereze la exterior – sângerarea provine întotdeauna din gingie sau țesuturile moi din jur. Când observi sânge în jurul unui dinte anume, cel mai probabil acea gingie este inflamată sau infectată. Cauzele pot fi:

• Gingivită localizată sau boala parodontală în jurul acelui dinte: Placa bacteriană și tartrul pot fi concentrate pe o anumită zonă, mai ales dacă acel dinte este mai greu de curățat (de exemplu un molar posterior). Gingia de lângă dinte se inflamează și poate sângera la atingere sau chiar spontan. Dacă sângerarea vine dintr-o singură zonă și gingia e roșie, probabil ai o formă de boală parodontală localizată acolo.

• Pungă parodontală sau abces gingival: În stadii mai avansate, sub gingie se poate forma o infecție cu puroi (abces periodontal). Un semn al abcesului poate fi gust sărat sau miros neplăcut, iar uneori amestec de puroi cu sânge care iese prin gingie. Pacienții descriu că “le curge sânge și puroi din măsea”. Aceasta este o situație serioasă ce necesită tratament de urgență la dentist.

• Erupția unei măsele de minte: Dacă “măseaua” care sângerează este de fapt o măsea de minte parțial eruptă, s-ar putea ca lamboul de gingie peste ea (opercul) să fie inflamat – o condiție numită pericoronarită. Țesutul gingival din jurul molarului de minte se poate infecta, provocând durere, umflare și uneori eliminare de sânge sau puroi la spălare.

Ce e de făcut?

În primul rând, nu ignora sângerarea doar pentru că e la un dinte izolat. Curăță delicat zona respectivă – periază ușor și folosește ața dentară ca să elimini resturile alimentare. Clătește cu apă de gură antibacteriană sau apă cu sare. Dacă sângerarea continuă după câteva zile și gingia rămâne dureroasă sau umflată, mergi la medicul stomatolog. Acesta va verifica dacă ai tartru subgingival ce trebuie îndepărtat (detartraj), sau vreo leziune care necesită tratament (de exemplu un abces care trebuie drenat). Nu amâna vizita la dentist mai ales dacă observi și puroi, durere intensă, sau dintele se mișcă – acestea sunt semnele unei infecții serioase ce poate duce la pierderea dintelui respectiv.

De ce sângerează gingiile în sarcină?

Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este un fenomen comun, care afectează multe viitoare mame. Circa jumătate dintre femeile însărcinate dezvoltă gingivită de sarcină​, adică inflamația gingiilor asociată cu modificările hormonale din această perioadă. Principala cauză o constituie nivelul crescut al hormonilor (în special progesteronul), care determină dilatarea vaselor de sânge din gingii și o sensibilitate sporită a țesutului gingival la placa bacteriană​. Cu alte cuvinte, în sarcină gingiile au o vascularizație mai bogată și reacționează exagerat la prezența bacteriilor, ducând la inflamație și sângerare ușoară – chiar și în condițiile unei igiene adecvate.

Gingiile gravidei pot fi roșii, umflate și pot sângera la periaj sau spontan. Această situație poartă numele de “gingivită de sarcină” și apare de obicei în trimestrul al doilea (între luna 2 și 8 de sarcină)​. Vestea bună este că gingivita de sarcină este de obicei temporară – după naștere, pe fondul revenirii nivelurilor hormonale la normal, gingiile își revin treptat la starea sănătoasă, mai ales dacă se menține o bună igienă orală.

Cum se procedează în sarcină?

În primul rând, nu trebuie ignorate sângerările gingivale ca fiind “normale în sarcină”. Deși sunt frecvente, ele pot duce la complicații dacă igiena este neglijată. Unele femei însărcinate, văzând sânge la periaj, tind să se spele mai rar sau mai superficial de teama de a nu răni gingiile – această abordare este greșită​. Continuă să te speli pe dinți de două ori pe zi cu o periuță moale și folosește ața dentară zilnic, chiar dacă gingiile sângerează puțin. Curăţarea plăcii bacteriene este esențială pentru a reduce inflamația. De asemenea, este indicat să mergi la un control stomatologic în timpul sarcinii – medicul poate realiza o curățare profesională (detartraj) pentru a îndepărta tartrul și poate aplica tratamente locale sigure pentru sarcină, dacă e nevoie. Spune întotdeauna medicului dentist că ești însărcinată, ca să evite procedurile sau medicamentele contraindicate trimestrului în care te afli.

🦷 Gingiile sângerânde pot ascunde probleme serioase. Consultă un specialist LR Clinics

În plus, menținerea sănătății gingiilor în sarcină nu este importantă doar pentru mamă, ci și pentru făt. Studii recente au arătat că boala parodontală maternă netratată poate crește riscul de naștere prematură sau greutate mică a copilului la naștere​. De aceea, îngrijirea danturii și gingiilor face parte din îngrijirea generală prenatală. Dacă ești însărcinată și observi gingii foarte inflamate, sângerări gingivale abundente sau dureri, adresează-te medicului dentist pentru sfaturi personalizate. În majoritatea cazurilor, cu o igienă exemplară acasă și detartraje periodice, gingivita de sarcină poate fi ținută sub control până la naștere.

Ce culoare are o gingie sănătoasă?

Pentru a înțelege mai bine semnalele pe care ni le transmit gingiile, este util să știm cum arată gingiile sănătoase comparativ cu cele bolnave. O gingie sănătoasă are culoarea roz pal sau roz coral, este fermă la atingere și se mulează strâns în jurul dintelui​. La persoanele cu pigmentație mai închisă a pielii, gingiile pot prezenta pete sau nuanțe fiziologice mai închise (maronii), ceea ce este normal. Important este ca aspectul să fie uniform și fără zone roșii sau violacee. Gingiile sănătoase nu sunt umflate și nu sângerează deloc la periaj sau folosirea aței dentare​. De asemenea, suprafața gingiei sănătoase are adesea o textură ușor punctată (aspect de coajă de portocală), semn al atașamentului ferm de os și dinte.

Exemplu de gingii sănătoase: Se observă culoarea roz-pal uniformă și faptul că țesutul gingival este ferm și aderă strâns la dinți, fără zone roșii sau inflamate. Gingiile sănătoase nu sângerează la periaj și au acest aspect roz, semn al unei bune vascularizații și al absenței inflamației​. În contrast, gingiile bolnave (gingivită) capătă o culoare roșu aprins sau chiar violet, devin moi și se pot retrage de pe dinte. Dacă observi că gingiile tale sunt roșii sau sângerează, înseamnă că ele nu mai sunt în starea normală de sănătate și necesită atenție.

Sursă imagine: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Healthy_gingiva.jpg

Rezumatul diferențelor de aspect între gingii sănătoase și inflamate:

• Gingii sănătoase: roz deschis uniforme, ferme, nu sângerează la atingere sau periaj, marginea gingivală subțire și strâns lipită de dinte.

• Gingii inflamate (gingivită): roșii sau roșu-violaceu, umflate, moi, sângerează ușor (de exemplu la periaj), pot prezenta margini gingivale îngroșate sau bombate în jurul dinților.

• Gingii cu boală parodontală: pe lângă roșeață și sângerare, pot prezenta retracție (gingia se retrage lăsând dintele descoperit parțial), pungi parodontale (spații între gingie și dinte unde se adună mizerie) și uneori puroi. Dinții pot începe să se miște în cazurile avansate.

Așadar, culoarea normală a gingiilor este roz, semn de sănătate, pe când roșeața indică inflamație. Observarea în oglindă a culorii și formei gingiilor tale poate fi un mod simplu de auto-evaluare: dacă vezi roșu la gingii sau ai sângerări, ia măsuri pentru a-ți îmbunătăți igiena orală și programează-te la un consult stomatologic pentru a preveni agravarea.

Ce se întâmplă dacă sângerează gingiile? (Riscuri și complicații)

Mulți oameni tind să ignore sângerările minore ale gingiilor, mai ales dacă nu simt durere. Totuși, sângerarea gingivală este un semnal de alarmă – indică o inflamație sau problemă care, netratată, poate evolua spre complicații serioase. Iată ce se poate întâmpla dacă lași gingiile să sângereze în mod repetat, fără intervenție:

• Evoluția gingivitei spre boala parodontală: Gingivita (inflamația superficială a gingiilor) este reversibilă prin tratament adecvat. Însă dacă este ignorată, inflamația cronică determină desprinderea gingiei de pe dinte și formarea de pungi parodontale infectate. Treptat, bacteriile distrug țesutul de susținere – ligamentele parodontale și osul alveolar – care mențin dintele fix​. Această stare avansată, numită boală parodontală, duce în final la pierderea dinților. Cu alte cuvinte, unele sângerări gingivale aparent minore astăzi pot fi preludiul mobilității dentare și al pierderii dinților ulterior, dacă nu se iau măsuri.

• Infecții și abces gingival: O gingie care sângerează este o poartă de intrare pentru bacterii. Țesutul inflamat este mai poros, iar bacteriile din placă pot pătrunde mai ușor în profunzime. Astfel se pot forma abcese (infecții purulente) la nivel gingival sau periodontal, care cauzează durere, umflare și puroi. Abcesele necesită tratament urgent (drenaj și antibiotic) și pot afecta serios sănătatea dintelui implicat.

• Halitoză (miros neplăcut al respirației): Inflamația cronică a gingiilor și sângerările repetate creează un mediu propice pentru bacterii anaerobe producătoare de compuși mirositori. Mulți pacienți cu gingivită sau boală parodontală avansată suferă de halenă (halitoză) persistentă. Respirația urât mirositoare poate persista chiar și după periaj, dacă cauza – infecția gingivală – nu este rezolvată​.

• Impactul asupra stării generale de sănătate: Studiile au evidențiat legături între boala parodontală și alte probleme sistemice. Inflamația cronică din cavitatea bucală poate, pe termen lung, să contribuie la inflamația generalizată în corp. S-a observat asocierea bolii parodontale severe cu un risc mai mare de boli cardiovasculare (ateroscleroză), complicații la pacienții diabetici și chiar cu naștere prematură la gravide (după cum am menționat). Deși relația cauză-efect nu este pe deplin clară, este cert că sănătatea orală precară poate agrava anumite condiții generale.

Pe scurt, ignorarea sângerărilor gingivale permite agravarea problemei de bază. Dacă cauza este boala gingiilor, aceasta va progresa până când va produce daune ireversibile – retracții gingivale, distrugerea osului și pierderea dinților​. Dacă, dimpotrivă, cauza este una sistemică (precum un deficit vitaminic sau o boală hematologică), simptomele se pot înrăutăți și pot apărea altele noi (sângerări în alte zone, anemie, etc.). Așadar, nu considerați niciodată sângerarea gingivală drept “normală” sau inofensivă – cel mai bine este să identificați motivul și să acționați.

📅 Programează-te acum pentru un detartraj profesional și scapă de sângerările gingivale

De la ce se face boala parodontală?

Boala parodontală este consecința unei gingivite neglijate și agravate în timp. Cu alte cuvinte, boala parodontală “se face” de la inflamația gingivală netratată corespunzător, care duce la distrugerea treptată a aparatului de susținere a dinților.

Principala cauză a bolii parodontale este placa bacteriană rămasă pe dinți pe termen lung, care se transformă în tartru și provoacă inflamație cronică. În mod normal, în gura noastră trăiesc sute de specii de bacterii, majoritatea inofensive. Însă când igiena orală este deficitară, bacteriile formează depozite aderente (placa) pe suprafața dinților și gingiilor. Dacă placa nu este îndepărtată la timp prin periaj corect, ea se mineralizează în tartru, un depozit dur ce nu mai poate fi curățat acasă​. Tartrul irită gingiile și determină gingivită – acesta este primul stadiu al boalii parodontale. Spre deosebire de placa moale, tartrul nu poate fi eliminat decât de medic prin procedura de detartraj profesional​.

Dacă nici atunci nu se intervine, inflamația avansează: între gingie și dinte se formează pungi parodontale în care se adună și mai multă placă, tartru și bacterii. Pe măsură ce boala progresează, aceste pungi devin tot mai adânci și infecția se extinde la țesuturile din jurul dintelui​. Organismul, încercând să lupte cu infecția, distruge din greșeală și din osul care ține dintele – apare astfel resorbția osoasă. Odată instalată pierderea de os în jurul dintelui, leziunile parodontale devin ireversibile. Gingiile se retrag, dinții par mai lungi, rădăcinile pot fi expuse și sensibile. În timp, dinții afectați de boala parodontală încep să se miște (devin mobili) și, dacă boala continuă netratată, se pot pierde. Boala parodontală este astăzi principala cauză de pierdere a dinților la adulți.

Factorii de risc pentru boala parodontală:

Deși placa bacteriană este cauza de bază, severitatea și viteza de progresie a bolii parodontale depind și de anumiți factori de risc: fumatul (agravează boala și reduce eficacitatea tratamentului)​, predispoziția genetică (unii oameni sunt mai sensibili la infecțiile gingivale), vârsta (majoritatea cazurilor apar după 35-40 de ani)​, diabetul necontrolat (diabeticii au risc mare de infecții gingivale și vindecare greoaie)​, dieta nesănătoasă bogată în zaharuri (favorizează inflamația și cariile) și igiena orală precară pe termen lung. Stresul și anumite boli sau medicamente pot și ele contribui, așa cum am menționat anterior.

Prevenirea și tratamentul bolii parodontale:

Cel mai bun mod de a preveni boala parodontală este tratarea promptă a gingivitei. Controalele stomatologice periodice (la 6 luni) ajută la depistarea gingivitei și îndepărtarea tartrului înainte să apară distrugeri ireversibile. Dacă parodontoza s-a instalat deja, tratamentul constă în detartraj subgingival și chiuretaj radicular (curățarea în profunzime a pungilor parodontale) pentru a elimina bacteriile, uneori completat cu antibiotice locale sau sistemice. În cazurile avansate, poate fi necesară chirurgie parodontală pentru reducerea pungilor și regenerarea tisulară (grefe de os, membrane). Deși boala parodontală nu se vindecă complet (în sensul că osul pierdut nu revine decât parțial), tratamentul poate opri evoluția bolii și conserva dinții pe arcadă mulți ani. Cu o igienă strictă și controale regulate, pacienții cu parodontoză pot avea o bună calitate a vieții, evitând pierderea prematură a dinților.

Tratamentul sângerărilor gingivale

Tratamentul gingiilor care sângerează depinde în totalitate de cauza principală. De aceea, primul pas este identificarea acestei cauze. Dacă sângerarea gingiilor se datorează igienei orale deficitare și bolii gingivale (gingivită sau parodontită), atunci tratamentul va fi concentrat pe curățarea temeinică a dinților și reducerea inflamației. Dacă există o cauză generală (deficiență de vitamine, boală sistemică), va fi necesară abordarea medicală a acelei probleme (suplimentarea vitaminei lipsă, tratarea bolii etc.). În continuare vom descrie tratamentele profesionale la medic.

Tratament profesional la medicul dentist

Când gingiile sângerează din cauza bolii parodontale, este esențială intervenția medicului stomatolog sau a specialistului parodontolog. Iată măsurile tipice de tratament profesional:

• Detartraj și periaj profesional: Medicul va realiza o curățare profesională a dinților, îndepărtând placa bacteriană și tartrul (pietrele) de pe dinți și de sub gingii. Detartrajul este esențial, deoarece tartrul nu poate fi îndepărtat acasă și menține inflamația​. După detartraj, se face un periaj profesional și, eventual, airflow (jet de bicarbonat) pentru a lustrui suprafețele dentare și a elimina ultimele urme de placă. Această procedură va reduce încărcarea bacteriană care irită gingiile.

• Chiuretaj subgingival (scaling & root planing): Dacă există pungi parodontale (semn de boală parodontală), medicul va efectua un chiuretaj subgingival – practic, un detartraj în profunzime sub nivelul gingiei, pentru a curăța depunerile de pe rădăcina dintelui. Acest tratament netezește suprafața radiculară (root planing) pentru ca gingia să se poată lipi din nou de dinte. Chiuretajul poate necesita anestezie locală (dacă pungile sunt adânci) și se face pe cadrane (zone ale cavității bucale).

• Tratament antibiotic sau antiseptic: În caz de infecții severe, medicul poate indica folosirea unui antiseptic bucal puternic (de exemplu apă de gură cu clorhexidină 0,12%, folosită timp de 1-2 săptămâni pentru a dezinfecta gingiile) sau chiar antibiotic. Uneori se aplică geluri cu antibiotic local în pungile parodontale după chiuretaj. Dacă există semne de infecție acută (abces, febră), se pot prescrie antibiotice sistemice (de exemplu metronidazol sau amoxicilină) pe o scurtă durată.

• Tratamente chirurgicale pentru boala parodontală: În cazurile avansate de boală parodontală, unde pungile parodontale sunt foarte adânci, sângerările abundente și retracțiile extinse, poate fi nevoie de intervenții chirurgicale. Acestea includ: chiuretaj chirurgical cu lambou (se descoperă gingia pentru a curăța în profunzime și apoi se coase la loc), operații de reducere a pungilor și proceduri de regenerare (grefe de os, membrane ghidate) dacă se dorește recâștigarea unui suport osos. Scopul este eliminarea țesutului bolnav și crearea unor condiții propice vindecării gingiei.

• Tratamentul cariilor și ajustarea lucrărilor dentare: Dacă sângerarea apare din cauza unei carii profunde la baza dintelui sau a unei coroane maladaptate care strânge gingia, medicul va trata acea problemă (plombarea sau tratamentul de canal al dintelui cariat, înlocuirea lucrării protetice care cauzează inflamație). Practic, orice factor local iritativ trebuie înlăturat pentru ca gingia să se poată vindeca.

După intervenția medicului, vei observa de obicei o reducere semnificativă a sângerărilor în câteva zile, odată ce inflamația începe să scadă. Este foarte important să urmezi instrucțiunile post-tratament: de exemplu, dacă ți se recomandă o apă de gură specială sau o anumită pastă de dinți, folosește-le conform indicațiilor. De asemenea, menține o igienă exemplară acasă pentru a susține efectele tratamentului.

🔍 Nu amâna sănătatea gingiilor tale! Fă o programare rapidă online

Prevenirea sângerărilor gingivale

Prevenția este cheia pentru a evita problemele gingivale. Odată ce ai reușit să îți vindeci gingiile sau dacă încă nu te confrunți cu sângerări, menținerea unor obiceiuri bune va preveni apariția gingivitei. Iată câteva reguli de bază pentru gingii sănătoase​:

• Igiena orală riguroasă zilnică: Periază dinții de cel puțin 2 ori pe zi (dimineața și seara, ideal și după mese) folosind o tehnică corectă. Utilizează o periuță cu peri moi și nu apăsa prea tare – mișcă periuța la un unghi de ~45° față de marginea gingiei, cu mișcări blânde dinspre gingie spre vârful dintelui, pentru a evita rănirea gingiilor​. Înlocuiește periuța la 3 luni sau când se uzează. Folosește ața dentară zilnic (seara, înainte de culcare) pentru a curăța spațiile interdentare unde periuța nu ajunge. Opțional, poți folosi un duș bucal (irigator oral) ca supliment la ața dentară, mai ales dacă ai punți dentare sau aparate ortodontice. După periaj și ață, clătește cu o apă de gură antibacteriană (fără alcool, pentru uz zilnic, sau cu clorhexidină dacă este recomandată de medic pe termen limitat). O igienă temeinică va îndepărta placa bacteriană și va împiedica formarea tartrului, menținând gingiile într-o stare bună.

• Detartraj profesional periodic: Nici cea mai bună periere nu va elimina 100% placa, mai ales în zone greu accesibile. Placa rămasă se transformă în tartru, care trebuie curățat la dentist. Este recomandat un control stomatologic și detartraj o dată la 6 luni (sau măcar anual)​. Persoanele cu antecedente de boală parodontală pot necesita detartraj la 3-4 luni. Prin îndepărtarea periodică a tartrului și lustruirea dinților, gingiile vor rămâne sănătoase și fără inflamație. În plus, medicul poate observa din timp dacă apar semne de gingivită sau alte probleme și îți poate oferi sfaturi personalizate.

• Stil de viață sănătos: Sănătatea gingiilor reflectă adesea starea generală a organismului. Adoptă o dietă echilibrată, bogată în nutrienți – în special vitaminele C și K, precum și calciu – pentru a întări dinții și gingiile. Renunță la fumat dacă este posibil; fumatul crește dramatic riscul de boală parodontală și întârzie vindecarea​. Menține o hidratare optimă (gura uscată favorizează placa, deci bea apă suficientă). Limitează consumul excesiv de zaharuri și de alcool. Gestionarea stresului prin exerciții, odihnă adecvată și, la nevoie, tehnici de relaxare, poate de asemenea ajuta, deoarece stresul influențează imunitatea și sănătatea orală. Un stil de viață sănătos ajută organismul să lupte mai eficient împotriva inflamațiilor, inclusiv la nivelul gingiilor​.

În concluzie, pentru a preveni sângerările gingivale trebuie să combini o igienă orală strictă cu controale dentare regulate și un stil de viață echilibrat. Este mult mai ușor să previi decât să tratezi – câteva minute pe zi de grijă pentru dinți și gingii pot face diferența între o gură sănătoasă și ani de tratamente complicate.

Când trebuie să te adresezi medicului stomatolog?

Orice sângerare gingivală persistentă sau îngrijorătoare ar trebui evaluată de un medic stomatolog. Dar când anume devine sângerarea un motiv de programare la dentist? Iată câteva situații clare în care ar trebui să consulți medicul:

• Sângerări gingivale care persistă mai mult de 1-2 săptămâni: Dacă observi că, în ciuda unei igiene bune acasă, gingiile încă sângerează zilnic timp de două săptămâni, e momentul să mergi la dentist​. În mod normal, gingivita incipientă se ameliorează în câteva zile cu periaj corect și ață dentară; persistența indică fie tartru subgingival ce necesită detartraj, fie altă cauză care trebuie identificată.

• Sângerări abundente sau spontane: Dacă ai episoade de sângerări gingivale în abundență, de exemplu gingiile sângerează mult în timpul nopții sau îți curge sânge din gingie fără să le atingi (sângerări spontane)​, trebuie să mergi la un control. Sângerările nocturne sau petele de sânge pe pernă dimineața indică o inflamație severă sau probleme de coagulare ce necesită investigații.

• Gingii foarte dureroase, umflate sau cu puroi: Prezența durerii intense, a puroiului (gust sau miros de infecție) la nivel gingival, sau umflarea pronunțată a gingiilor sunt semne de infecție serioasă (abces, gingivită ulcerativă) ce necesită tratament de urgență. Nu aștepta să treacă de la sine – infecțiile din gură se pot agrava rapid.

• Retracții gingivale și dinți mobili: Dacă observi că ți s-au retrase gingiile (dinții par mai lungi) sau că un dinte se mișcă, programează imediat o vizită la parodontolog. Acestea sunt semne de boală parodontală avansată​. Cu cât primești mai repede tratament, cu atât cresc șansele de a-ți salva dintele respectiv.

• Sângerări gingivale însoțite de simptome generale: Dacă pe lângă gingii sângerânde ai și alte manifestări (febra, oboseală accentuată, gingii foarte palide sau, dimpotrivă, pete violacee, tendința de a face vânătăi pe piele ușor etc.), mergi la medic. Poate fi nevoie de analize de sânge, deoarece, de exemplu, gingiile sângerânde pot semnala uneori probleme hematologice (anemie severă, tulburări de coagulare, leucemie).

Nu uita: sângerarea gingiilor nu este niciodată “normală”. Gingiile sănătoase nu sângerează deloc. Așadar, dacă vezi sânge când te speli pe dinți sau mănânci un măr, organismul îți transmite un mesaj – ceva nu este în regulă la nivelul gingiilor. Chiar dacă nu te doare nimic, mergi la un consult. Medicul dentist va identifica motivul (fie că e vorba de tartru, carii, periaj incorect sau altceva) și te va ajuta să rezolvi problema înainte să devină mai gravă. O intervenție timpurie previne complicațiile: gingiile tale vor putea fi aduse înapoi la starea de sănătate, evitând parodontoza sau alte neplăceri.

Concluzie:

Gingiile care sângerează sunt un simptom comun, dar care nu trebuie trecut cu vederea. Cauzele pot varia de la o simplă iritație locală, la igienă orală deficitară (ce duce la gingivită) sau chiar la afecțiuni sistemice grave. Important este să identifici din timp problema – o gingie sănătoasă este roz și nu sângerează. Dacă te confrunți cu sângerări gingivale, începe prin a-ți îmbunătăți rutina de igienă orală și urmărește evoluția. În paralel, fă o programare la clinica dentară pentru o evaluare profesionistă. Medicul îți poate oferi tratamentul potrivit și sfaturi personalizate. Prin tratament corect medical, igienă zilnică și controale periodice, poți avea din nou gingii sănătoase și ferme. Nu uita: prevenția și vizitele regulate la stomatolog sunt esențiale pentru a spune adio sângerărilor gingivale și a-ți menține zâmbetul sănătos!

💡 Ai întrebări despre sănătatea gingiilor tale? Fă o programare și primește sfaturi personalizate